Despre prietenie

În fine,< Unora le place jazzul >, alții cred că măgarul e un animal înțelept și prietenos, și alții spun că dacă ai încălecat măgarul, trebuie să-i suporți năravul.
Și eu am nărav rău : una e că te privesc ( virgulă) cu neîncredere, și-mi zic :,, Adică ce ? – de fapt ce crezi tu că eu glumesc? „, alta e că, așa cum zicea Ion Creangă :,, Dau prin băț.”. Așa sunt eu : încăpăținată ca un măgar și bătăioasă ca un câine, care te papă cu tot cu băț. Dar deh : nu eu stric, eu am spus mereu, tuturor :,, Bre, eu nu-s om bun. „, dacă lumea nu crede, nu-i vina mea.
Cum sunt eu?

Eu, de fapt și de drept, sunt cel mai bun prieten. Cu o condiție : nu te băga în sufletul meu, nu-mi da sfaturi, nu vorbi mult, nu te ține de mine ca scaiul de oaie, că odată mă-ntorc și te rup. În rest, dacă mă lași în banii mei, umblu după tine ca un cățel și-ți port și samarul tău, oricât de greu, ca măgarul.
Și uite-așa, eu nu am prieteni în viața reală : oamenii nu știu că pe mine dacă mă sâcâi cu grija ta, cu atenția ta, mie mi se pare că vrei să mă controlezi și se întâmplă ceea ce tata rezuma scurt :,, Hai-hai… – că acuși umplu ușa cu tine. „, după care se uita urât și dacă omul nici așa nu se cumințea, se termina prietenia.

Nu știu dacă există prietenia perfectă, dar știu cum ar arăta : fii rezervat, dar nu rece. Nu plictisi omul cu grija ta, fiindcă îl faci să creadă că îl supraveghezi, că vrei să-l deposedezi de ceva. Dacă te cheamă, fii disponibil, dar nu-i sta pe cap toată ziua, fiindcă îl plictisești. Că și aici avea tata un sfat :,, Dacă omul pune de mămăligă, pleacă acasă la tine : ai stat prea mult. Dacă omul face patul de culcare, ieși cât mai repede : omul e sătul de tine până peste cap. „. Prietenia e net superioară relației dintre soți : pe soț sau soție, nu-i poți da afară din casă, nu au unde se duce. Cu un soț sau cu o soție, trebuie să-ți împarți câștigurile, să-l îngrijești la boală. Cu prietenul însă, poți fi tu însuți : nu vrea banii tăi, nu vrea casa ta, nu îți fură timpul, și mai ales, nu ești obligat să-l suporți non-stop.
Și totuși, prieteniile sunt rare, poate fiindcă oamenii nu știu ce înseamnă să fii prieten. Să fii îngrijorat de starea lui, și cu toate acestea să te porți reținut față de el, dacă nu-ți cere ajutorul. Poate prieteniile adevărate sunt toate mituri, toate povești, toate vise ale unei stări dorite și care nu există decât în eterul Nirvanei, ca simplă noțiune.

Dacă Nirvana există, și dacă voi merita locul acela, eu nu visez altceva decât noțiunea de prietenie!

Bună dimineața de luni!

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.