Nu știu dacă ar trebui să fii de-a dreptul inteligent, ori numai puțin suspicios când un demn urmaș al convingerilor din Mein Kampf, se dă de ceasul morții, să convingă lumea de inexistentul pericol, fiindcă acest Adolf mititel și rău, intrigant și doritor să și-o vândă și pe mă-sa pentru suma corectă, spune minciuni la fel cum expiră aerul din plămânii care au măcar un centilitru mai mult decât normalul. Zbârnâie ca o morișcă în bătaia vântului. Și lumea pare ori tâmpită, ori incapabilă să facă deosebirea între un război și o bătaie cu frișcă. Și eu stau și nu mă dumiresc : e posibil ca oameni cu rațiune sănătoasă, nefiind bolnavi de mania persecuției, să creadă tot ce debitează mărunțelul cu scuipat la furcă?
Treaba lor, pare că toți gânditorii au intrat în concediu medical : au măcar un sfert de cerebel afectat de o ciupercă în stare să le transforme materia cenușie într-un mucilagiu capabil să susțină creșterea unor ciuperci bune de preparat otravă ☠..
Toată lumea a înnebunit. Oare? Nu știu ce să cred : poate chiar au înnebunit ori s-au tâmpit și se lasă manipulați de minciuni neelaborate nicicum.
Mi-e rușine de mine, cea de acum un an : mi-a fost milă. Îmi spun că e posibil ca ordinea în univers, să se schimbe din prostia cuiva căruia îi este milă. Sigur asta este : Isaia zice :,, Milă am vrut, iar nu jertfă.. „. Rău : mila mea a răsturnat ordinea firească și cel prins dedesubtul roții, a ieșit și zdrobește pe toată lumea. Bine spune zicala : să nu-ți fie milă de Dracu, pe Dracu îl aduci în casă cu lăutari și nu-l poți scoate c-o mie de popi..
Nu știu ce să cred, poate doar să sper că acest Adolf răcnitor, tâmpit, mincinos, despot, hoț care strigă :hoții! – să sper că Destinul Universului, va face ce e de cuviință. Deocamdată a declanșat al treilea război mondial.
Oricât de bătăioasă aș fi eu, nu voi lupta. O să mă dau la fund. Mi-am însușit lecția : cu tăcerea îi frigi pielea și cu răbdarea treci marea.
Și-mi zicea tata de-o scriere găsită în turla bisericii, când s-a făcut o renovare a bisericii vechi de jumătate de mileniu.. Îmi zicea tata că scria cine anume se va alege c-o moarte sigură, pe când românul se va alege cu o fugă bună. Îmi spunea tata că stătea scris : dacă vom fi buni, vom trece de jumătatea secolului XXI, dacă nu, nici nu-l vom ajunge. Și tot în cartea aceea, scrisă acum o jumătate de mileniu, era scris de potopul de foc, potopul care va arde Pământul, până la nouă stânjeni adâncime.
Ce trebuie să fac eu? Nimic. Eu trebuie să fiu pregătită de fugă. În orice clipă ar putea începe domnia nebunilor, și desigur : potopul de foc e chiar necesar.
Cum se încheia cartea aia? –,, Cine are urechi de auzit, ochi de văzut, să și înțeleagă. ” . Înțeleg și îmi văd de treabă. N-am a apăra pe cei care singuri își așează capul în gura leului : nu au nici o șansă.
Agora 